lupul lupul
   
 
lup
 
 
   Teritoriul unui animal este definit simplu ca fiind arealul in care se poate apara de alti indivizi din specia sa. Aceasta este diferenta intre teritoriu si areal de raspandire, in ultimul animalele interfereaza cu alti indivizi ai speciei, de care nu se pot apara.

   Este foarte dificil sa se stabilieasca cat de teritoriali sunt lupii pentru ca acest lucru presupune monitorizarea miscarilor intregii haite pentru o perioada mare de timp, si determinarea modului de interactionare cu alti lupi din teritoriul sau.

   Specialistii au observat haite de lupi care ataca alti lupi (Mech, 1970) precum si haite mari care ataca haite mai mici. Lupii sunt rar prietenosi cu alti lupi nerelationati cu haita.

   Teritoriul unei haitei va cuprinde si arelele de vanatoare si calatorie, deci sunt foarte mari, dar haitele sunt despartite de distante mari ca atare suprapunerea teritoriilor este nesemnificativa. Atunci cand teritoriile se suprapun, haitele vor proceda astfel incat sa stea departe una de alta.
 
   Marimea teritoriului haitei depinde de o varietate de factori, putand varia de la 18 kmp/haita la 1300 kmp/haita. Lupii traiesc in teritorii mici, bine definite atunci cand au o prada abundenta, ei ramanand multi ani in acelasi loc. Teritoriile mici sunt caracteristice pentru zonele unde prada nu migreaza iar teritoriile foarte mari pentru zonele in care prada migreaza (in Alaska , unde prada este caribou lupii migreaza sute de km in fiecare an). Alti factori care influenteaza marimea teritoriului pe care haita il apara sunt climatul, prezenta altor haite si natura terenului. In arelele cu densitate mare de locuitori lupii au teritorii mici. Lupii au tendinta de a avea teritorii mari in arealele in care exista alte carnivore mari: rasi, ursi.

   Lupii isi schimba frecvent teritoriul in cautarea prazii, il maresc sau diminueaza ca raspuns la miscarile prazii. Haitele au fost observate calatorind pe distante mari in timpul iernii, nefiind un lucru neobisnuit ca o haita sa se deplaseze si 50 km pe zi.

   Lupii singuratici nu au un teritoriu definit si calatoresc pe distante impresionante pentru a-si gasi perechea si a se reproduce (Van Tighem, 1999). De exemplu, unei lupoaice denumita Opal i-a fost montat un emitator radio in Kananaskis (in Alberta) si a fost gasita mai tarziu in Idaho, nord de Yellowstone. Aceasta a calatorit deci peste 1000 km. O alta lupoaica numita "Pluie", care a fost prinsa si radiocolata in Alberta centrala, a calatorit intr-un areal de peste 100 000 kmp. Dupa ce a fost radiocolata, a plecat spre Banff, s-a alaturat haitei de acolo, a parasit haita, a plecat spre valea plata din British Columbia, s-a indreptat spre Ihaho, dupa care a revenit in Banff. Aceasta calatorie a durat 3 ani. Mai tarziu colarul a fost gasit cateva sute de km sud in nordul Waterton-Glacier International Peace Park. Cercetatorii i-au pierdut urma, dupa care au gasit-o ucisa de braconieri langa Invermere, British Columbia.

   Lupii utilizeaza multe metode pentru a-si marca teritoriul. In teritoriile bine definite cea mai importanta metoda este marcarea cu miros. Lupii urineaza pentru a-si marca teritoriul, lupi putand detecta usor prezenta haitei concurente. Lupii au un simt al mirosului foarte bun, astfel ca un intrus este repede descoperit. Lupii tolereaza foarte rar alti lupi in teritoriu, R.D. Lawrence, in cartea Trail of the Wolf descrie insa cateva scene in care nu exista altercatii atunci cand se intalnesc doua haite.

   Cand un lup isi marcheaza teritoriul isi va ridica unul din picioarele posterioare si va improsca cu o mica cantitate de urina locul marcat (un trunchi, un tufis, o roca). Acest tip de urninare, numita urinare prin ridicarea piciorului (raised leg urination - RLU) este diferita de urinarea ordinara, in care lupul va improsca urina pe pamant. RLU este realizata de alfa lupi (masculi si femele), cu o tendinta mai mare la alfa masculi. Alfa femela marcheaza teritoriul mai ales in timpul imperecherii, femela urinand mai intai direct pe sol. Toate celelalte femele din haita, ca si lupii inferiori sau juvenili vor urina indoindu-si piciorele din spate. Candace Savage in cartea The Nature of Wolves mentioneaza ca uneori toti lupii din haita vor marca un loc, lupii asteptand in linie sa le vina randul la marcat. Lupii singuratici nu marcheaza teritoriul prin RLU pentru ca haita sa nu le descopere prezenta.

   Lupii alfa vor marca limitele teritoriului cu urina la fiecare 350 m. Limitele vor fi marcate de mai multe ori, aceste limite fiind foarte importante pentru a nu se produce altercatii intre haite. Lupii nu vor marca acolo unde exista deja marcaje lasate de alti lupi, vulpi, caprioare, etc.

   Lupii isi vor freca gatul de trunchiul copacilor, il vor linge sau vor scurma pamantul (adesea dupa urinat). Astfel la mirosul urinei se va adauga mirosul lasat de glandele de pe gat sau dintre degete.
Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice: proiect - Rufford Small Grant: Lupul mit si realitate
LIFE02/NAT/RO/8576, LIFE05/NAT/RO/00170, First People USA and Canada